A tot nins bine de tot de cateva zile, dar desigur ca stiti deja, toata lumea are joburi, de facut piata, de dus copii la scoala sau macar ferestre. Orasul nu ma mai suporta! Ma trateaza cu raceala , vrea sa-l parasesc pentru ca in mintea mea sunt numai formele armonioase si line ale unei partii de ski, iar asta naste un pic de gelozie. Ma simt ca intr-o casnicie mult prea lunga din care vreau sa fug oriunde. Orasul asta ma strange si ma lasa rece. De fapt as fugi cu totul de pe Pamant! As face o calatorie pe Pluto ca e mai departe si probabil ca as ramane acolo! De fapt, as merge oriunde numai sa nu mai simt unghiile ascutite ale rutinei infipte in creierii mei zi de zi. Eu si rutina, prieteni si dusmani, ne tinem de mana si topaim prin zapada, in fiecare dimineata si seara. Azi de dimineata m-am uitat in oglinda si m-am speriat... Cearcane asortate la un ten de un glaben lumanariu! Extrem de atractiv! Era sa plesneasca si oglinda de ciuda. Imi spunea cineva ca la varsta mea si in situatia mea nu ar trebui sa muncesc atat , trebuie sa ma bucur de viata iar imediat ce am auzit asta in minte mi-a rasarit ca un ghiocel intrebarea "Cum?" . Imi doresc sa schimb topaitul prin zapada cu rutina pe topait prin zapada cu un "respectiv" dar rutina nu ma lasa nici de-a dracu' si nici "respectivul" nu vrea ,deci raman la rutina. In plus nu ar fi iarna asta funny fara JJ! Nu am pe altcineva mai bun in care sa investesc timp! Si de-ar trece timpul pana la vara si apoi sa se opreasca acolo... Sunt atat de obosita incat incep sa visez cu ochii deschisi. Imi curm suferinta punandu-mi pleoapele impreuna si va doresc o noapte calduroasa in bratele cuiva! Eu il am pe Tedy, ursuletul meu galben de plus!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu