Am reusit fara intentie dar cu usurinta sa daram fragilul castel din carti de joc pe care il construisem... Cat de fragile sunt unele lucruri... Si cat de puternice pot fii vorbele... Cu doar doua cuvinte poti spulbera o creatie la care ai lucrat intens, te-ai chinuit sa pui fiecare piesa la locul ei si sa faci ceva din nimic, iar apoi in doar doua secunde totul s-a transformat in praf! Uneori fragilitatea anumitor lucruri ma deprima... Parca mi-e frica sa fac inca un pas... Daca fac pasul gresit? Apoi apare nesiguranta care macina orice sansa. Oare in viata e necesar sa te multumesti cu putin? Daca da, eu nu pot suporta o viata atat de anosta si plictisitoare! Eu cred ca acel putin care ti se ofera trebuie crescut cu vointa si incredere pana devine un suficient necesar. Trebuie sa ai curaj sa treci peste sentimentul de fragilitate si nesiguranta, nu poti ramane pe loc! Viata este un drum pe care trebuie sa avansezi! Daca vrei trebuie sa incerci fara teama si neincredere! Indiferent de rezultat totul merge mai departe... Ce ai daramat se poate recontrui si poate deveni ceva mult mai maret ca precedentul. Secretul meu in a constri ceva din nimic e dragostea. Pun dragoste si pasiune in tot ceea ce fac... Dragostea e materia prima a universului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu