Valentine's Day!

Inimioare... Fluturasi... Roz... Pentru unii V-Day este vomitating day! Intr-adevar, prea multe dulcegarii, roz si cuvinte , de cele mai multe ori, prefacut de frumoase. Prefer sa mi se spuna putin si sa simt ca de fapt e mai mult decat mi se spune... E un sentiment frumos. In adolescenta si un pic mai tarziu obisnuiam si eu, ca majoritatea lumii ,sa-mi urlu iubirea, dar acum mi se pare patetic sa spun peste tot cat de mult iubesc si cat de mult ma iubeste si ce fericiti suntem noi... Imi este de ajuns sa simt asta si s-o tin pentru mine. Oare asta e un semn ca incep sa ma transform intr-o persoana matura si responsabila? Oare , fara sa-mi dau seama, personalitatea mea este modificata? Adevarul e ca nu imi pasa atata timp cat ma transform intr-un om mai bun. Da! Am avut un Valentine's Day altfel decat majoritatea, un altfel care m-a facut sa inteleg ca nu conteaza cadourile materiale atat de mult pe cat conteaza micile vorbe spuse atunci cand trebuie, micile gesturi care dau de gol ceea ce se afla inauntru, activitatile care in mod obisnuit par rutina... Platon a spun de mult ca " la atingerea dragostei, orice om devine poet" ... Cine ar putea sa-l contrazica? Pentru indragostit, totul se transforma in arta.