Framantari

Este tipic uman sa nu apreciezi ceea ce ai ? E tipic uman sa constientizezi si sa regreti fericirea nebanuita pe care ai avut-o abia dupa ce ea nu mai e? E tipic uman unul sa iubeasca mai mult si celalalt mai putin? E tipic uman sa vrei mai putin decat ai deja fara sa stii cat ai? Cand ai totul de ce iti doresti un pic mai mult? De ce caracterul uman gazduieste si lacomie ? De ce depindem de sentimentele altora? De ce iubirea e atat de mult apreciata si venerata de artisti din toata lumea si toate timpurile daca in 90 % din cazuri ea doare? Oare iubirea e personajul  negativ in lumea asta? De ce iti pierzi instinctul de autoconservare doar pentru ca o persoana nu te vrea in viitorul ei? De ce imi pun intrebarile astea acum? De ce iubirea poate ingenunchea si capete incoronate? Ce e atat de extraordinar la sentimentul asta? Oare dragostea e o boala psihica? Oare suntem toti nebuni? De ce inca cred in magie? De ce ne plac povestile? De ce traim? De ce ne nastem? Cine suntem? Unde mergem? Eu cine sunt?