Utopii ale gandirii

Astazi m-am uitat la " The curious case of Benjamin Button" si oricat de ciudat ar parea, filmul asta m-a vitalizat un pic. Vroiam sa-l vad de mult, mult timp si acum imi pare rau ca nu l-am vazut atunci , dar cum spune si in film, lucrurile se intampla atunci cand trebuie sa se intample... De multe ori stau singura in camera mea si ma gandesc la goliciunea asta care ne inconjoara pe majoritatea, la cum romanii platesc bani grei pe cacat si pe lucruri ieftine... La bietii oameni care se cred valorosi si importanti si talentati dar de fapt aceste calitati sunt de multe ori produsul imaginatiei lor... Pffff... As fugi intr-o tara unde nu e frig niciodata, mi-as face o coliba cu acoperis de frunze pe o plaja cu apa azurie si as manca la micul dejun nuci de cocos si as vana pesti in ocean si sunt sigura ca aia ar fi cea mai frumoasa viata pe care as putea s-o am. E atat de greu azi sa obtii lucrurile alea ridicol de simple care te fac fericit... Vreau o lume in care sa nu fim sclavii banilor si martirii zilei de maine, o lume in care oamenii inca mai cred in dragoste, familie... Vreau o lume in care sa spun te iubesc fara sa-mi fie frica , ca o sa-l pierd... O lume in care la " Te iubesc " se raspunde cu " Si eu"... Vreau o lume simpla, fara facturi, fara lucruri facute de ochii lumii, fara jungle de beton si otel... Si in lumea asta defecta sau in cea pe care mi-o doresc, in oricare dintre lumile astea, te vreau pe tine acolo pentru ca...