Decembrie... Joi...

Deschid ochii... Ma uit la ceas... 11:07... Am o dimineata tarzie dupa o noapte lunga si cu exces de vise. In stanga - cearceaful smuls de pe pat , in dreapta - ursuletul se uita urat la mine. Nu e tocmai genul de dimineata dupa care ma omor asa ca inchid ochii si imi imaginez ca sunt in alta parte. Dupa 5 minute de exercitiu de imaginatie, deschid ochii si constat ca oricat as incerca , camera mea tot goala va fi  si ursuletul meu tot incruntat, asa ca ma ridic din pat dezamagita si deprimata de imaginea de "buna dimineata" pe care am avut-o. Mama nu a facut cafea. Motai pe scaun in timp ce mama pregateste o gura de "fiertura minune" pentru mine. "Mi-a iesit atat de buna de data asta! Gusta! Parca e ciocolata!" . Gusta cafeaua "la minut" a mamei, e pe departe de a fi ciocolata, dar e buna. Oricat de buna ar fi cafeaua ,nu ar putea sa indeparteze sentimentul asta de frica cu care m-am trezit. Am parte de o ciudata dimineata de decembrie. O zi buna!