Batranete...

Nici nu a trecut bine Craciunul si a venit Pastele... Ce mai zboara timpul! Nici nu m-am acomodat bine cu adolescenta ca a si trecut ca un bolid de curse , cu viteza maxima, pe langa mine. Mda... Sunt batrana... Am 23 de ani, port ochelari si ma adresez persoanelor cu   "scumpo  "  sau   " dragule   " ... De multe ori ma doare spatele si daca merg un pic mai repede gafai ca un cal de curse... S-au dus tineretile mele! Cica odata cu batranetea  regresezi psihic si intr-un final ajungi de unde ai plecat, adica un copil tamp in trupul unui batran... Foarte trista imaginea! Ma bucur ca inca nu am ajuns acolo... Cred... Mi-ar fi placut sa fiu un Benjamin Button, sa mor tanara si frumoasa, dar de batranete! Nu sa fiu la funeraliile mele un morman de riduri impachetat dragut intr-un sicriu frumos si comod. De ce dracu' fac astia sicrie comode? Mortii nu simt nevoie sa se descompuna in timp ce stau comod, nu au nevoie de relaxare ca sa ramana numai oasele. Pffffff! Niste idioti! In fine...In ultimele patru luni pot spune ca am imbatranit 10 ani. Mi s-a marit dioptria la ochelari, port haine largi, sunt constiincioasa ,ascultatoare si m-am integrat perfect in rutina zilnica. Mai am putin si ma duc in parc sa joc sah... Eh... Trebuie sa confirm ca pasiunea pentru acest sport al mintii (singurul sport mai accesibil la batranete, fiindca se stie ca muschii te lasa de la o anumita varsta si de    " celalalt sport   " ce sa mai vorbim? Nu hormoni = nu   "sport  " ) vine odata cu varsta. Daunazi am jucat sah cu un tinerel si ( Ha! ) i-am dat mat! Inca nu mi-au murit neuronii! Mai am cativa cat sa pun la punct un pusti! Sinapsele mele neuronale sunt ingrijite cu grija cu omega3, pentru ca nu vreau sa ajung un copil tamp mai devreme decat e cazul, inima nu am de ceva timp ca e luata ( un lucru bun, nu mai trebuie sa am grija si de ea ), de la rinichi scot niste juvaericale de toata frumusetea datorita apei dure care ne otraveste orasul ( si sa mai indrazneasca romanii sa spuna ca sunt saraci! Daca si-ar scoate toti pietrele de la rinichi am cumpara America ), stomacul seamana cu o plasa de pescuit si macar parul e la locul lui, negru si frumos. Inca nu mi-au aparut fire albe, sau cel putin nu mi-am dat seama de la atata vopsit... In fine! in timp ce imi beau ceaiul meu de seara va sarut printre cascaturi , pentru ca batranica asta are nevoie de somn! Muah !